E viaţă !

De fapt, eu nu cred în predestinare. Cred în întâmplare şi în felul cum evenimentul numit "întâmplare" prinde o formă, ajunge să ocupe spaţiu în viaţa mea ca mai apoi să mi se ducă gândul (doar pentru un moment) că a fost predestinare.

Dar nu e, ştiu sigur că nu e... nu mă simt roboţelul nimănui, nici o fiinţă dumnezeiască nu-mi face programul pe ziua următoare, e întâmplarea.

E întâmplare? :)

E o întâmplare ce mi se întâmplă? E o întâmplare că iubesc, că respir şi visez şi sper şi zâmbesc, gândind la ea să uit de toate?

E întămplare? Predestinare? Sau e doar viaţă? simplu, e viaţă!